droga

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză droguer.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se) droga
Infinitiv a (se) droga
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) droghez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) drogheze
Participiu drogat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a administra sau a lua stupefiante; a administra sau a lua medicamente în cantități excesive.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe