dogar

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din doagă + sufixul -ar.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
dogar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dogar dogari
Articulat dogarul dogarii
Genitiv-Dativ dogarului dogarilor
Vocativ dogarule dogarilor
  1. meșteșugar care face doage sau vase din doage; butnar.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
dogar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dogar dogare
Articulat dogarul dogarele
Genitiv-Dativ dogarului dogarelor
Vocativ dogarule dogarelor
  1. unealtă tăietoare cu lama în formă de seceră, folosită pentru făcut doage.


Traduceri

Anagrame

Referințe