drumeață
Etimologie
Din drumeț.
Pronunție
- AFI: /druˈme̯a.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului drumeață | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | drumeață | drumețe |
| Articulat | drumeața | drumețele |
| Genitiv-Dativ | drumeței | drumețelor |
| Vocativ | drumeațo | drumețelor |
- persoană care călătorește (pe jos); călătoare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online