drumeață

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din drumeț.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
drumeață
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ drumeață drumețe
Articulat drumeața drumețele
Genitiv-Dativ drumeței drumețelor
Vocativ drumeațo drumețelor
  1. persoană care călătorește (pe jos); călătoare.


Traduceri

Referințe