Sari la conținut

drumeț

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din drum + sufixul -eț.

Pronunție

  • AFI: /dru'meʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
drumeț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ drumeț drumeți
Articulat drumețul drumeții
Genitiv-Dativ drumețului drumeților
Vocativ drumețule drumeților
  1. persoană care călătorește (pe jos); călător.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe