dubiu

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină dubium.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
dubiu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dubiu dubii
Articulat dubiul dubiile
Genitiv-Dativ dubiului dubiilor
Vocativ dubiule dubiilor
  1. îndoială, nesiguranță, lipsă de încredere (față de cineva sau ceva).


Traduceri

Referințe