dunetă

română

Etimologie

Din franceză dunette.

Pronunție

• AFI: /du'ne.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului dunetă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dunetă	dunete
Articulat	duneta	dunetele
Genitiv-Dativ	dunetei	dunetelor
Vocativ	dunetă	dunetelor

1. parte mai înaltă de la pupa unei nave (unde se află cabinele căpitanului și ale ofițerilor sau ale întregului echipaj).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• detuna

Referințe

• DEX '98 via DEX online