ear

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : EAR, -ear

engleză

(English)

Variante

Etimologie

Din engleza medie ere, ȝhere, care provine din engleza veche ēare (“ear”) < proto-germanică *ausô.

Pronunție


Substantiv

ear, pl. ears

  1. (anat.) ureche
    He pressed his ear against to wall, in order to hear better.
  2. (anat.) auriculă
  3. (argou) informator, ciripitor

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

Vezi și

Etimologie

Din engleza medie er, care provine din engleza veche ēar < proto-germanică *ahaz.

Substantiv

ear, pl. ears

  1. (agr.) spic
    He is in the fields, harvesting ears of corn.

Sinonime

Etimologie

Din engleza veche erian.

Verb


Conjugarea verbului
to ear
Infinitiv to ear
Prezent simplu
pers. 3 sg.
ears
Trecut simplu eared
Participiu trecut eared
Participiu prezent earing
  1. (înv.) a ara (pământul)

Sinonime

Referințe