eat
Aspect
(English)
Etimologie
Din engleza medie eten < engleza veche etan. Confer germană essen, gt. itan, latină edere.
Pronunție
- AFI: /it/
Verb
Conjugarea verbului to eat | |
Infinitiv | to eat |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
eats |
Trecut simplu | ate |
Participiu trecut | eaten |
Participiu prezent | eating |
- a mânca
- I ate an apple.
- a se îngrijora, a se necăji
- It has eaten me for some years now.
- a roade, a distruge
- a ospăta
- Are we eating out this evening?