ospăta

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină hospitāre.

Pronunție

  • AFI: /os.pə'ta/


Verb


Conjugarea verbului
(se) ospăta
Infinitiv a (se) ospăta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) ospătez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) ospăteze
Participiu ospătat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a primi (pe cineva) în casă ca oaspete, oferindu-i mâncare și băutură; a da de mâncare.
    L-a ospătat cu mâncare și băutură.
  2. (v.tranz., intranz. și refl.) (înv. și pop.) a mânca; p. ext. a petrece, a benchetui.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe