echipa

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză équiper.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
echipa
Infinitiv a echipa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
echipez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să echipeze
Participiu echipat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a înzestra o navă, un avion, o armată, un soldat etc. cu cele necesare în vederea unei acțiuni, unei călătorii etc.
  2. (v.refl.) a-și pune echipamentul; (p.gener.) a se îmbrăca.
  3. (v.tranz.) a dota cu echipament o întreprindere, o instalație etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe