eclator
română
Etimologie
Din franceză éclateur.
Pronunție
- AFI: /e.kla'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului eclator | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | eclator | eclatoare |
| Articulat | eclatorul | eclatoarele |
| Genitiv-Dativ | eclatorului | eclatoarelor |
| Vocativ | eclatorule | eclatoarelor |
- aparat electric folosit pentru măsurarea tensiunilor înalte, format din doi electrozi între care se produce o descărcare electrică dacă tensiunea dintre ei depășește o anumită valoare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online