efor
română
Etimologie
Din neogreacă εφοροσ (éforos).
Pronunție
- AFI: /e'for/
Substantiv
Declinarea substantivului efor | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | efor | efori |
Articulat | eforul | eforii |
Genitiv-Dativ | eforului | eforilor |
Vocativ | eforule | eforilor |
- membru în consiliul de conducere al unei eforii; epitrop.
- nume dat în Sparta antică fiecăruia din cei cinci magistrați cu largi atribuții în politica internă și externă a statului.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online