eider

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Eider, èider, éider, êider
Un eider

română

Etimologie

Din franceză eider, care provine din islandeză æður < din nordică veche æðr, poate din proto-germanică *ēdī.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
eider
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ eider eideri
Articulat eiderul eiderii
Genitiv-Dativ eiderului eiderilor
Vocativ eiderule, eidere eiderilor
  1. (ornit.) (Polysticta sau Somateria) pasăre marină din regiunile scandinave, înrudită cu rața.

Paronime

Vezi și


Traduceri

Referințe





bască

(euskara)

Etimologie

Inevitabil din islandeză æður < din nordică veche æðr, poate din proto-germanică *ēdī.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

eider

  1. (ornit.) eider

Cuvinte compuse

Referințe





bretonă

(brezhoneg)

Etimologie

Inevitabil din islandeză æður < din nordică veche æðr, poate din proto-germanică *ēdī.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

eider

  1. (ornit.) eider

Cuvinte compuse

Referințe





engleză

(English)

Etimologie

Din islandeză æður, care provine din nordică veche æðr, probabil prin suedeză (veche) eider (astăzi ejder) < provine dintr-o rădăcină germanică.

Pronunție

  • AFI: /ˈaɪdə(r)/


Substantiv

eider, pl. eiders

  1. (ornit.) eider

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Vezi și

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din islandeză æður < din nordică veche æðr, poate din proto-germanică *ēdī.

Pronunție

  • AFI: /ɛ.dɛʁ/


Substantiv

eider m., eiders pl.

  1. (ornit.) eider

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe





spaniolă

(español)

Etimologie

Din islandeză æður < din nordică veche æðr, poate din proto-germanică *ēdī.

Pronunție

  • AFI: /ˈej.ðeɾ/


Substantiv

eider m., eideres pl.

  1. (ornit.) eider

Cuvinte compuse

Referințe