eminent

română

Etimologie

Din franceză éminent < latină eminens, eminentis.

Pronunție

• AFI: /e.mi'nent/

Adjectiv

Declinarea adjectivului eminent
	Singular	Plural
Masculin	eminent	eminenți
Feminin	eminentă	eminente
Neutru	eminent	eminente

1. care se distinge prin calități (intelectuale) deosebite; excepțional, superior, remarcabil, excelent.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• menține

Referințe

• DEX '98 via DEX online