eminent

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză éminent < latină eminens, eminentis.

Pronunție

  • AFI: /e.mi'nent/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
eminent
Singular Plural
Masculin eminent eminenți
Feminin eminentă eminente
Neutru eminent eminente
  1. care se distinge prin calități (intelectuale) deosebite; excepțional, superior, remarcabil, excelent.


Traduceri

Anagrame

Referințe