empireu

română

Din franceză empyrée, italiană empireo.

Declinarea substantivului empireu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	empireu	invariabil
Articulat	empireul	invariabil
Genitiv-Dativ	empireului	invariabil
Vocativ	empireule	invariabil

(în mitologia greco-romană) partea cea mai de sus a bolții cerești, unde se credea că se află locașul zeilor; reședința zeilor.