Sari la conținut

evil

De la Wikționar, dicționarul liber

(English)

Etimologie

Din engleza veche yfel < proto-germanică *ubilaz.

Pronunție


Adjectiv

evil (comp. eviller, eviler sau more evil, sup. evillest, evilest sau most evil)

  1. rău, răutăcios, hain, câinos
    His life was filled with evil deeds.
  2. depravat, corupt, decăzut, desfrânat
  3. neplăcut, dezagreabil, supărător

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Substantiv

evil, (nenumărabil și numărabil; pl. evils)

  1. rău, răutate, maliție, malițiozitate
    The evils of society include murder.
  2. persoană rea, obiect rău

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Referințe