exhuma

română

Etimologie

Din franceză exhumer < latină exhumare.

Pronunție

• AFI: /eks.huˈma/

Verb

Conjugarea verbului exhuma
Infinitiv	a exhuma
Indicativ prezent pers. 1 sg.	exhumez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să exhumeze
Participiu	exhumat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a dezgropa osemintele unui mort, a deshuma un cadavru.

Sinonime

• deshuma

Antonime

• înhuma, înmormânta, îngropa

Cuvinte derivate

• exhumare

Traduceri

a deshuma

engleză: exhume (English) franceză: exhumer (français) germană: exhumieren (Deutsch) italiană: esumare (italiano)

latină: exhumare (Latina) spaniolă: exhumar (español) suedeză: gräva upp (svenska), ta upp ur graven (svenska)

Referințe

• DEX online