expurga

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză expurger < latină expurgare.

Pronunție

  • AFI: /eks.pur'ga/


Verb


Conjugarea verbului
expurga
Infinitiv a expurga
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
expurg
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să expurge
Participiu expurgat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a elimina dintr-o carte pasajele care sunt sau par a fi incompatibile cu anumite principii morale.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe