făcăluit

română

Etimologie

Din a făcălui.

Pronunție

• AFI: /fə.kə.lu'it/

Substantiv

Declinarea substantivului făcăluit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	făcăluit	făcăluite
Articulat	făcăluitul	făcăluitele
Genitiv-Dativ	făcăluitului	făcăluitelor
Vocativ	făcăluitule	făcăluitelor

1. (reg.) faptul de a făcălui.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din a făcălui.

Pronunție

• AFI: /fə.kə.lu'it/

Adjectiv

Declinarea adjectivului făcăluit
	Singular	Plural
Masculin	făcăluit	făcăluiți
Feminin	făcăluită	făcăluite
Neutru	făcăluit	făcăluite

1. (reg.; despre unele legume fierte) zdrobit, frecat, făcut piure.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cataiful

Referințe

• DEX '98 via DEX online