fărâmat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din a (se) fărâma.

Pronunție

  • AFI: /fə.rɨ'mat/


Substantiv


Declinarea substantivului
fărâmat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fărâmat fărâmate
Articulat fărâmatul fărâmatele
Genitiv-Dativ fărâmatului fărâmatelor
Vocativ fărâmatule fărâmatelor
  1. faptul de a (se) fărâma.


Traduceri

Etimologie

Din a (se) fărâma.

Adjectiv


Declinarea adjectivului
fărâmat
Singular Plural
Masculin fărâmat fărâmați
Feminin fărâmată fărâmate
Neutru fărâmat fărâmate
  1. (pop.) sfărâmat, spart, zdrobit, frânt.
  2. nimicit, distrus.


Traduceri

Anagrame

Referințe