fama

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Fama

catalană

(català)

Etimologie

Din latină fāma.

Pronunție

  • (occidental) AFI: /ˈfa.ma/
  • (oriental) AFI: /ˈfa.mə/


Substantiv

fama f.

  1. renume, reputație
  2. faimă, celebritate





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină fāma.

Pronunție


Substantiv

fama f., fame pl.

  1. faimă, celebritate
    Lei è di fama mondiale.
  2. renume, reputație
    Farsi una brutta fama.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Din proto-indo-europeană *bheh₂-mā-, din *bheh₂- ("a vorbi"). Înrudit cu greacă antică φήμη (fími, "vorbă").

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
fāma
f. Singular Plural
Nominativ fāma fāmae
Genitiv fāmae fāmārum
Dativ fāmae fāmīs
Acuzativ fāmam fāmās
Ablativ fāmā fāmīs
Vocativ fāma fāmae
  1. faimă, celebritate
  2. vorbă, zvon
  3. renume, reputație
    Dimicanti de fama deesse.

Cuvinte derivate

Referințe





occitană

(occitan)

Etimologie

Din latină fāma.

Pronunție


Substantiv

fama f.

  1. renume, reputație
  2. faimă, celebritate

Sinonime





portugheză

(português)

Etimologie

Din latină fāma.

Pronunție

  • AFI: /fɐ̃mɐ/ (Brazilia)


Substantiv

fama f., famas pl.

  1. renume, reputație
    Restaurante com fama de sofisticado.
  2. faimă, celebritate

Sinonime





spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină fāma.

Pronunție


Substantiv

fama f., famas pl.

  1. renume, reputație
  2. faimă, celebritate

Cuvinte apropiate

Locuțiuni