fermitate

1: <a rel="mw:WikiLink" href="//ro.wiktionary.org/wiki/hotărâre" title="hotărâre" id="mwNg">hotărâre , <a rel="mw:WikiLink" href="//ro.wiktionary.org/wiki/siguranță" title="siguranță" id="mwNw">siguranță
2: <a rel="mw:WikiLink" href="//ro.wiktionary.org/wiki/putere" title="putere" id="mwOg">putere , <a rel="mw:WikiLink" href="//ro.wiktionary.org/wiki/tărie" title="tărie" id="mwOw">tărie

română

Din ferm + sufixul -itate (după franceză fermeté).

Declinarea substantivului fermitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fermitate	invariabil
Articulat	fermitatea	invariabil
Genitiv-Dativ	fermității	invariabil
Vocativ	'	'

însușirea de a fi ferm, starea a ceea ce este ferm; stabilitate.
Vocea lui căpătase mai multă fermitate.
hotărâre neclintită, tărie morală, statornicie.
N-a avut fermitatea să suporte.

caracter ferm