fibulă

română

Etimologie

Din latină fibula.

Pronunție

• AFI: /fi'bu.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului fibulă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fibulă	fibule
Articulat	fibula	fibulele
Genitiv-Dativ	fibulei	fibulelor
Vocativ	fibulă	fibulelor

1. agrafă (ornamentală) de metal, întrebuințată în antichitate pentru a încheia un veșmânt.
2. (anat.) peroneu.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online