flanșă
Etimologie
Din germană Flansche.
Pronunție
- AFI: /'flan.ʃə/
Substantiv
| Declinarea substantivului flanșă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | flanșă | flanșe |
| Articulat | flanșa | flanșele |
| Genitiv-Dativ | flanșei | flanșelor |
| Vocativ | flanșă | flanșelor |
- bordură la capătul unei piese, făcând sau nu corp comun cu piesa, care constituie organul de legătură, de obicei prin șuruburi, cu o altă piesă.
- piesă plată care servește la îmbinarea etanșă în prelungire sau de ramificație a unor piese, conducte etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online