flecar

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din fleac + sufixul -ar.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
flecar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ flecar flecari
Articulat flecarul flecarii
Dativ-Genitiv flecarului flecarilor
Vocativ flecarule flecarilor
  1. persoană căreia îi placevorbească multe, să spună fleacuri; limbut, guraliv, palavragiu.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe