fleică

română

Etimologie

Din germană Flecken.

Pronunție

• AFI: /ˈflej.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului fleică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fleică	fleici
Articulat	fleica	fleicile
Genitiv-Dativ	fleicii	fleicilor
Vocativ	fleică	fleicilor

1. bucată de carne de pe pântecele bovinelor, care se consumă de obicei friptă la grătar.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• calfei
• facile
• cafeli
• clefăi

Referințe

• DEX '98 via DEX online