fonotecare
Etimologie
Din fonoteca.
Pronunție
- AFI: /fo.no.te'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului fonotecare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | fonotecare | fonotecări |
| Articulat | fonotecarea | fonotecările |
| Genitiv-Dativ | fonotecării | fonotecărilor |
| Vocativ | fonotecare | fonotecărilor |
- selecționare și racordare a părților utile ale fonogramelor înregistrate pe bandă de magnetofon sau pe film cinematografic.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online