forjor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză forgeur.

Pronunție

  • AFI: /for'ʒor/


Substantiv


Declinarea substantivului
forjor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ forjor forjori
Articulat forjorul forjorii
Genitiv-Dativ forjorului forjorilor
Vocativ forjorule forjorilor
  1. muncitor care lucrează la forjă; (p.gener.) fierar.


Traduceri

Referințe