fulgerător

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a fulgera + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /ful.ʤe.rə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
fulgerător
Singular Plural
Masculin fulgerător fulgerători
Feminin fulgerătoare fulgerătoare
Neutru fulgerător fulgerătoare
  1. iute (ca fulgerul), rapid.
  2. (fig.) (despre privire) rapid; pătrunzător.


Traduceri

Referințe