De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din gât + sufixul -ar.
Substantiv
Declinarea substantivului
gâtar |
| n. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
gâtar |
gâtare |
| Articulat |
gâtarul |
gâtarele |
| Genitiv-Dativ |
gâtarului |
gâtarelor |
| Vocativ |
gâtarule |
gâtarelor |
- curea lată a hamului, care se trece peste gâtul calului; hamut.
