găvan

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din bulgară ваган (vagan), sârbocroată vagan.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
găvan
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ găvan găvane
Articulat găvanul găvanele
Genitiv-Dativ găvanului găvanelor
Vocativ găvanule găvanelor
  1. (pop.) scobitură, adâncitură pe care o prezintă un obiect.
  2. orbita ochiului.
  3. obiect sau parte a unui obiect care prezintă o scobitură; (în special) strachină sau blid (de lemn); conținutul unui astfel de vas.


Traduceri

Referințe