geamandură

română

Etimologie

Din neogreacă σιμανδχυρα (simandhúra).

Pronunție

• AFI: /ʤe.a.man'du.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului geamandură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	geamandură	geamanduri
Articulat	geamandura	geamandurile
Genitiv-Dativ	geamandurii	geamandurilor
Vocativ	geamandură	geamandurilor

1. corp plutitor făcut din tablă, din lemn etc. și ancorat pe fundul unei ape, care indică diverse restricții de navigație.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online