ghiftui
Aspect
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /gif.tu'i/
Verb
Conjugarea verbului (se) ghiftui | |
Infinitiv | a (se) ghiftui |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) ghiftuiesc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) ghiftuiască |
Participiu | ghiftuit |
Conjugare | IV |
- (v.tranz. și refl.) (fam. și peior.) a da să mănânce sau a mânca extrem de mult, excesiv; a (se) îndopa, a (se) îmbuiba.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online