ghili

română

Etimologie

Din ucraineană билити (biliti).

Pronunție

• AFI: /gi'li/

Verb

Conjugarea verbului ghili
Infinitiv	a ghili
Indicativ prezent pers. 1 sg.	ghilesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să ghilească
Participiu	ghilit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (reg.) a înălbi o pânză prin muierea în apă și întinderea repetată la soare.

Cuvinte derivate

• ghileală
• ghilire
• ghilit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online