soare

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
soare
Soarele

română

Etimologie

Din latină sol, solis.

Pronunție

  • AFI: /ˈso̯are/


Substantiv


Declinarea substantivului
soare
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ soare sori
Articulat soarele sorii
Genitiv-Dativ soarelui sorilor
Vocativ soare sorilor


  1. astru incandescent și luminos, în jurul căruia se rotește Pământul și celelalte planete ale sistemului nostru planetar.
  2. lumină (și căldură) care vine de la soare.
  3. nume dat aștrilor care au lumină proprie.
  4. (fig.) fericire, bucurie

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Expresii

  • Rupt din soare = foarte frumos, de o deosebită frumusețe
  • A se uita (la cineva) ca la soare = a privi (pe cineva) cu multă dragoste, a iubi foarte mult (pe cineva), a se uita (la cineva) cu admirație
  • Soare cu dinți = frig pe vreme senină
  • A sta cu burta la soare = a nu face nimic, a lenevi, a trândăvi
  • A făgădui câte în lună și în soare (sau în stele) = a făgădui lucruri irealizabile
  • A dori câte în lună și în soare (sau în stele) = a dori prea multe
  • A căuta pete-n soare = a căuta neajunsuri oriunde și cu tot dinadinsul
  • (în basme) La soare te poți uita, dar la dânsa (sau la dânsul) ba, = se spune spre a arăta că cineva este de o frumusețe excepțională
  • A i se pune (cuiva) soarele drept inimă = a i se face foame

Sinonime


Traduceri

Anagrame

Referințe