Sari la conținut

ghimpe

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
ghimpe
Ghimpele unui arbore
Ghimpilor unui porc spinos

Etimologie

Origine incertă.

Probabil din latină *pŭngŭlum, de unde provine și italiană pungolo (Arch. glott., XIII, 398; Prati 802), și cu schimbare de sufix, pungello (REW 6851). De la *punglu s-a ajuns prin metateză la *glumpu > *ghiumpu (ca în *quaglum > chiag), redus prin disimilație la ghimp(u).

Se presupune în general că termenul român derivă din albaneză gjemb, gljimp (Cihac, II, 717; Meyer 140; Philippide, II, 713; Jokl 26-28; Rosetti, II, 117); însă chiar varianta consonantismului albanez dovedește că trebuie plecat de la un etimon romanic în gl-, al cărui rezultat ar trebui să fie diferit în albaneză, confer *glemus > albaneză ljëms, glandis > albaneză ljende. Este evident că albaneză provine din română.

Pronunție

  • AFI: /ˈgim.pe/


Substantiv


Declinarea substantivului
ghimpe
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ghimpe ghimpi
Articulat ghimpele ghimpii
Genitiv-Dativ ghimpelui ghimpilor
Vocativ ghimpe ghimpilor
  1. (bot.) fiecare dintre prelungirile tari și ascuțite care cresc pe tulpina, pe ramurile sau pe alte părți ale unor plante; spin.
  2. (zool.) fiecare dintre țepii care acoperă corpul unor animale (în special corpul ariciului).
  3. (bot.; pop.) scaiete.
  4. (art.) numele a două dansuri populare românești; melodie după care se execută fiecare dintre aceste dansuri.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • A avea (sau a simți) un ghimpe la (sau în) inimă (sau în cuget) = a avea un necaz, o supărare sau o nemulțumire (nedestăinuită nimănui)
  • A sta (sau a ședea ca) pe ghimpi = a nu mai avea răbdare, a fi extrem de nerăbdător


Traduceri

Referințe