gradină

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din italiană gradina.

Pronunție

  • AFI: /gra'di.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
gradină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gradină gradine
Articulat gradina gradinele
Genitiv-Dativ gradinei gradinelor
Vocativ gradină gradinelor
  1. daltă specială din oțel care servește la cioplirea unor roci în vederea obținerii de elemente de construcție decorative.


Traduceri

Anagrame

Referințe