hârâit

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a hârâi.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
hârâit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hârâit hârâituri
Articulat hârâitul hârâiturile
Genitiv-Dativ hârâitului hârâiturilor
Vocativ hârâitule hârâiturilor
  1. zgomot produs de frecarea unui obiect de altul, de un mecanism stricat, de organele respiratorii bolnave etc.


Traduceri

Etimologie

Din a hârâi.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
hârâit
Singular Plural
Masculin hârâit hârâiți
Feminin hârâită hârâite
Neutru hârâit hârâite
  1. (despre glas, vorbire, sunete) care hârâie, hârâitor.
  2. (despre mecanisme, obiecte etc.) stricat, hodorogit, uzat.


Traduceri

Anagrame

Referințe