hârbui

română

Etimologie

Din hârb + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /hɨr.bu'i/

Verb

Conjugarea verbului (se) hârbui
Infinitiv	a (se) hârbui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) hârbuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) hârbuiască
Participiu	hârbuit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl.) a (se) preface în hârburi; a (se) hodorogi, a (se) uza, a (se) strica.

Cuvinte derivate

• hârbuit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• burhai

Referințe

• DEX '98 via DEX online