hârbui

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din hârb + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /hɨr.bu'i/


Verb


Conjugarea verbului
(se) hârbui
Infinitiv a (se) hârbui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) hârbuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) hârbuiască
Participiu hârbuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) preface în hârburi; a (se) hodorogi, a (se) uza, a (se) strica.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe