uza

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză user.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
uza
Infinitiv a uza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
uzez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să uzeze
Participiu uzat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) degrada, a (se) deteriora, a (se) strica, a (se) toci (prin întrebuințare îndelungată).
  2. (v.refl.) (fig.) (despre oameni) a se consuma, a se epuiza.
  3. (v.refl.) (fig.) (despre cuvinte, construcții, figuri de stil) a-și pierde valoarea expresivă (prin deasa întrebuințare).
  4. (v.intranz.) a face uz de...; a se folosi de..., a întrebuința.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe