hârb
română
Etimologie
Din bulgară хърбeл (hărbel).
Pronunție
- AFI: /hɨrb/
Substantiv
| Declinarea substantivului hârb | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | hârb | hârburi |
| Articulat | hârbul | hârburile |
| Genitiv-Dativ | hârbului | hârburilor |
| Vocativ | hârbule | hârburilor |
- (pop.) ciob, spărtură.
- vas (de bucătărie) vechi, uzat, spart sau de proastă calitate; (p.gener.) orice lucru lipsit de valoare, vechi, stricat.
- (fig.) om bătrân, bolnav, neputincios.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online