De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din ucraineană хатyтy (hatyty).
Verb
Conjugarea verbului hăti |
| Infinitiv |
a hăti |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
hătesc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să hătească |
| Participiu |
hătit |
| Conjugare |
IV |
- (v.tranz.) (reg.) a zăgăzui, a baricada, a opri cursul unei ape, trecerea pe un drum etc.