Sari la conținut

habotnicie

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din habotnic + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /ha.bot.ni'ʧi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
habotnicie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ habotnicie habotnicii
Articulat habotnicia habotniciile
Genitiv-Dativ habotniciei habotniciilor
Vocativ habotnicie habotniciilor
  1. faptul de a fi habotnic; purtare sau deprindere de habotnic; zel exagerat pentru respectarea ritualurilor religiei; bigotism.


Traduceri

Anagrame

Referințe