harpă
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f6/Harpist_playing.jpg/100px-Harpist_playing.jpg)
Etimologie
Din franceză harpe, germană Harfe
Pronunție
- AFI: /ˈhar.pə/
Substantiv
Declinarea substantivului harpă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | harpă | harpe |
Articulat | harpa | harpele |
Genitiv-Dativ | harpei | harpelor |
Vocativ | '' | '' |
- instrument muzical format dintr-o ramă triunghiulară, pe care sunt fixate coarde diferite ca lungime și ca acordaj (dispuse într-o cutie de rezonanță și o consolă) și care sunt puse în vibrație prin ciupire cu degetele de la ambele mâini.
- arta de a interpreta o compoziție muzicală la o harpă.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
instrument muzical
|