high

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza veche hēah < proto-germanică *hauhaz, care provine din proto-indo-europeană *keuk-; forma sufixată a lui *keu-. Înrudit cu neerlandeză hoog, germană hoch; dar și lituaniană kaukas, rusă куча (kúcha).

Pronunție

• AFI: /haɪ/

Adjectiv

high (comp. higher, sup. highest)

1. înalt, ridicat

   We climbed a high mountain.

2. înalt, mare

   At high altitude.

3. (argou) sub influența drogurilor, extaziat

   He's so high right now!

4. mare, mult

   My bank charges me a high interest rate.

5. (despre sunete) strident

Sinonime

• 3: stoned

Antonime

• 1-2: low

Cuvinte derivate

• height
• highfalutin
• highlight
• highly
• highway

Cuvinte compuse

• high sea

Adverb

high (comp. higher, sup. highest)

1. înalt

   How high above land did you fly?

2. mare

   Costs have grown higher this year again.

3. tare; strident

   I certainly can't sing that high.

Substantiv

high, pl. highs

1. extaz, beție de pe urma drogurilor

   That pill gave me a high for a few hours, before I had a comedown.

2. (meteo.) anticiclon
3. (meteo.) maxim barometric

Referințe

• Dictionary.com