hil

Hil la rinichi (nr. 9)

Hiluri (negru) la boabele de fasole

română

Etimologie

Din franceză hile < latină hilum.

Pronunție

• AFI: /hil/

Substantiv

Declinarea substantivului hil
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hil	hiluri
Articulat	hilul	hilurile
Genitiv-Dativ	hilului	hilurilor
Vocativ	hilule	hilurilor

1. (anat.) porțiune la suprafața unui organ pe unde pătrund vasele sangvine și nervii.
2. (bot.) cicatrice aflată pe învelișul seminței, la locul unde aceasta s-a desprins de piciorușul ovulului.

Vezi și

• cicatrice
• ovul
• venă portă

Traduceri

punct în care se leagă un vas de sânge cu un organ din țesut spongios

engleză: hilum (English) franceză: hile (français) m. germană: Hilum (Deutsch) n., Hilus (Deutsch) n. italiană: ilo (italiano) m.

portugheză: hilo (português) m. spaniolă: hilio (español) m. suedeză: hilus (svenska) n., hilum (svenska) n. turcă: hilus (Türkçe), hilum (Türkçe)

locul de inserare al funiculului la semințe

engleză: hilum (English) franceză: hile (français) m. germană: Hilum (Deutsch) n., Hilus (Deutsch) n.

neerlandeză: navel (Nederlands), hilum (Nederlands) spaniolă: hilio (español) m. suedeză: frööga (svenska) n., fröärr (svenska) n., navel (svenska) c.

Referințe

• DEX '98 via DEX online