hol

română

Etimologie

Din franceză, engleză hall.

Pronunție

• AFI: /hol/

Substantiv

Declinarea substantivului hol
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hol	holuri
Articulat	holul	holurile
Genitiv-Dativ	holului	holurilor
Vocativ	holule	holurilor

1. încăpere (de trecere) într-o locuință, care face legătura între intrare și celelalte încăperi ale apartamentului, clădirii etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online