hurducăi
română
Etimologie
Formație onomatopeică.
Pronunție
- AFI: /hur.du.kə'i/
Verb
| Conjugarea verbului hurducăi | |
| Infinitiv | a hurducăi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
hurducăi |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să hurducăie |
| Participiu | hurducăit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz. și refl.) (reg.) a (se) clătina, a (se) scutura (tare); a (se) zdruncina, a (se) zgudui.
- (v.intranz.) a face zgomot, a hodorogi.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online