Sari la conținut

hurduitură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a hurdui + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /hur.du.i'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
hurduitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hurduitură hurduituri
Articulat hurduitura hurduiturile
Genitiv-Dativ hurduiturii hurduiturilor
Vocativ hurduitură hurduiturilor
  1. (reg.) zgomot produs de ceva care huruie; huruitură, huruială, huruit.


Traduceri

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=hurduitură&oldid=622989”