huzmet

română

Din turcă hizmet.

Declinarea substantivului huzmet
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	huzmet	huzmeturi
Articulat	huzmetul	huzmeturile
Genitiv-Dativ	huzmetului	huzmeturilor
Vocativ	huzmetule	huzmeturilor

(în evul mediu, în țara românească și în moldova) dar omagial, plocon; (p.gener.) dar.
slujbă, funcție; (p.ext.) rang.
venitul unor dări, ca vinăriciul, oieritul etc., sau venitul ocnelor și al vămilor.